Impozit, CASS și ANAF pentru navigatori în 2026: ce datorezi, ce declari, ce păstrezi

Pe scurt: dacă ești rezident fiscal în România, lucrezi pe o navă în trafic internațional și te plătește un angajator străin, salariul tău nu se impozitează, nu se contribuie și nu se declară în România. Punct. Baza legală e art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal și pct. 19 din Normele metodologice, iar pachetele fiscale din 2025–2026 nu au atins-o. Problemele apar în altă parte: la chirii, dividende, crypto, la lipsa dovezilor și la anii fără asigurare de sănătate sau stagiu de pensie. Le luăm pe rând.

Situația e cea de la 28 septembrie 2026. Nu suntem consultanți fiscali; pentru cazuri complicate (rezidență, angajator cu sediu permanent în România, venituri din mai multe state) vorbește cu un contabil.

1. Scutirea: ce spune exact legea

Codul fiscal, art. 76 alin. (4) lit. o), în forma în vigoare în 2026, scoate din venitul impozabil:

> „sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activități dependente desfășurate la bordul navelor și aeronavelor operate în trafic internațional. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situația în care România are drept de impunere."

Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 19) adaugă lucrul care contează în practică: aceste venituri, plătite de un angajator nerezident, „nu sunt impozabile și nu se declară în România".

Trei lucruri de reținut:

1. Pavilionul nu contează. Textul nu pune nicio condiție de pavilion. Panama, Liberia, Marshall, Malta — regimul e același. Contează cine te plătește.

2. „Indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv." Dacă statul angajatorului reține impozit, România nu îl mai impozitează, dar nici nu ți-l returnează.

3. Excepția e angajatorul român. Dacă ești angajat de o firmă cu sediul în România sau cu sediu permanent aici, salariul devine impozabil aici.

Formularea a fost fixată în 2017 și nu a fost modificată de pachetele fiscale din 2025–2026 (Legea 141/2025, Legea 239/2025, OUG 89/2025), care au tăiat alte facilități. Am verificat până la 28 septembrie 2026.

Cazul agenției de crewing. Dacă agenția din Constanța doar te recrutează și eventual îți virează salariul în numele armatorului străin, angajatorul rămâne armatorul și scutirea se păstrează. Dacă agenția e chiar angajatorul tău, cu contract de muncă românesc, ești în regimul de mai jos. Nu există o poziție oficială ANAF publicată pe tema asta, așa că ține în dosar o adeverință de la armator care spune clar cine e angajatorul.

Detalii în Busola: cât e impozitul pentru navigatori și regula de 183 de zile.

2. Pavilion român sau angajator român: regim normal

Remorcher în port, cabotaj, offshore românesc, Dunăre la o companie românească: salariul se impozitează ca orice salariu din România. Nu există nicio scutire sectorială pentru navigație.

Deducerea personală (art. 77) se acordă doar la funcția de bază și doar dacă salariul brut nu depășește salariul minim + 2.000 lei: 6.050 lei în ianuarie–iunie 2026, 6.325 lei din iulie. Salariul minim brut e 4.050 lei până la 30 iunie 2026 și 4.325 lei de la 1 iulie (HG 146/2026).

Exemplu: AB pe remorcher sub pavilion român, 6.000 lei brut, iulie 2026, fără persoane în întreținere. CAS 1.500 lei, CASS 600 lei, deducere personală ~151 lei, impozit ~375 lei. Net ≈ 3.525 lei. La 12.000 lei brut nu mai există deducere: net 7.020 lei, adică 58,5% din brut.

Calculul brut–net e explicat pas cu pas în cum calculez salariul brut/net ca navigator.

3. CAS și CASS pe pavilion străin: ce datorezi și ce pierzi

Ce datorezi: nimic. Art. 137 (CAS) și art. 155 (CASS) din Codul fiscal spun că se datorează contribuții pentru veniturile din străinătate „pentru care există obligația declarării în România". Salariul scutit nu se declară, deci nu intră în baza de calcul.

Pe pavilion UE intervine Regulamentul (CE) 883/2004, art. 11 alin. (4): activitatea la bordul unei nave sub pavilionul unui stat membru se consideră desfășurată în acel stat, deci te asiguri de regulă în statul pavilionului (Malta, Cipru, Grecia). Excepția: dacă angajatorul are sediul în România și tu locuiești în România, se aplică legislația română. Dovada e formularul A1 emis de statul respectiv.

Pe pavilion din afara UE (Panama, Liberia, Marshall, Bahamas) regulamentul nu se aplică prin pavilion. CJUE (C‑631/17, 2019) a decis că un marinar rezident într-un stat UE, angajat de o firmă din alt stat UE, pe o navă sub pavilion Bahamas, intră sub legislația statului de reședință. Pentru angajator din afara UE, coordonarea europeană poate să nu se aplice deloc. Nu există o soluție ANAF publicată care să numească explicit aceste pavilioane. Concluzia din text: nu datorezi CAS/CASS în România, dar nici nu acumulezi nimic.

Ce pierzi: ani fără stagiu de pensie în România și, între contracte, fără asigurare de sănătate. Asta e partea pe care mulți o descoperă târziu.

4. Cum îți cumperi sănătatea și pensia, dacă vrei

CASS opțional (art. 180 Cod fiscal). Depui Declarația unică cu opțiunea de asigurare și plătești 2.430 lei pentru 2026 (10% × 6 salarii minime × 4.050 lei). Ești asigurat 12 luni de la depunere, cu card european inclus. Se plătește în două tranșe: 607,50 lei la depunere, 1.822,50 lei ulterior. ANAF a confirmat că suma nu se schimbă după majorarea salariului minim din iulie.

Pensie prin contract cu CNPP (Legea 360/2023). Contribuția minimă e 25% din salariul minim: 1.012,50 lei pe lună până la 30 iunie 2026, 1.081,25 lei pe lună din 1 iulie. Un an de stagiu costă ~12.150–12.975 lei. Poți cumpăra retroactiv cel mult 6 ani.

Condiții speciale: Legea 360/2023 recunoaște ca lucrând în condiții speciale doar personalul navigant din sala mașinilor, pe nave maritime și fluviale de peste 600 CP, cu stagiu realizat în sistemul românesc. Personalul de punte nu e inclus.

Mai multe în trebuie să plătesc CAS/CASS pe navă străină? și pensia după cariera maritimă.

5. Declarația unică: când o depui și când nu

Nu o depui dacă ai doar salariul scutit. Instrucțiunile D212 (OPANAF 2736/2025) spun explicit că aceste venituri nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal extern.

O depui dacă ai și altceva:

Termene: 25 mai 2026 pentru veniturile din 2025, 25 mai 2027 pentru cele din 2026. Formularul se completează online, la anaf.ro/declaratii/duf, și există varianta precompletată în SPV.

Formularul 201 nu mai există. Apare doar în ghiduri vechi. Tot ce era acolo se declară acum prin D212.

Exemplu: ofițer 3, 4.000 USD pe lună, pavilion Panama, angajator cipriot, contract de 6 luni, plus o chirie de 1.200 lei pe lună. Pe salariu: nimic. Pe chirie: venit net 11.520 lei, impozit 1.152 lei, fără CASS (sub 24.300 lei). Depune D212 doar pentru chirie. Dacă vrea asigurare de sănătate, bifează în aceeași declarație CASS opțional: încă 2.430 lei.

Pașii sunt în cum declar veniturile la ANAF ca navigator.

6. Ce documente păstrezi

ANAF nu-ți cere să declari salariul, dar poate să te întrebe de unde ai banii pentru apartament sau mașină. Verificările de avere s-au intensificat în 2026, iar unul dintre motivele invocate în controale e „lipsa trasabilității fondurilor". Ține un dosar, pe fiecare contract:

• carnetul de marinar cu mențiunile de îmbarcare și debarcare;
• contractul de ambarcare (SEA);
• fluturașii de salariu și extrasele bancare;
• o adeverință de la angajatorul străin: denumire, sediu, navă, pavilion, perioadă;
• contractul cu agenția de crewing, dacă există;
• la nevoie, adeverința de stagiu de la ANR.

Transferurile în conturi românești nu se impozitează. Banca poate cere aceleași documente, pentru verificările anti-spălare de bani. Ce înseamnă „certificatul de îmbarcare" și ce e de fapt: certificatul de îmbarcare pentru ANAF.

7. Rezidența fiscală: 183 de zile nu înseamnă scutire

Art. 7 pct. 28 din Codul fiscal spune cine e rezident: domiciliu în România, centrul intereselor vitale aici sau prezență de peste 183 de zile. Rezidența nu are legătură cu scutirea. Scutirea de la art. 76 funcționează tocmai pentru rezidenții români.

Dacă ai familia și locuința în România, rămâi rezident român și e bine așa. Dacă te muți efectiv în străinătate, depui chestionarul de rezidență la plecare (formularul Z017) și devii nerezident: România te mai impozitează doar pentru veniturile de aici, de exemplu chiria.

8. Unde greșesc navigatorii

1. Confundă cele 183 de zile cu scutirea. Nu are legătură.

2. Nu au dovezi. Fără carnet și contract, banii din cont devin „venituri nejustificate".

3. Uită de investițiile din străinătate. ANAF primește automat date din alte state UE și trimite notificări de conformare după 25 mai. Din iulie 2026 emite din oficiu decizii de impunere pentru anii 2021–2024, pe sute de mii de contribuabili. Poți declara și după termen, din proprie inițiativă, cu accesorii.

4. Nu-și cumpără sănătatea. 2.430 lei pe an e mai ieftin decât o singură internare plătită.

5. Ignoră accesoriile. Dobândă 0,02% pe zi plus penalitate 0,01% pe zi, adică 0,03% pe zi: la 10.000 lei datorie, 3 lei pe zi.

Ce e verificat și ce e interpretare

• Verificat pe text de lege: art. 76 alin. (4) lit. o), pct. 19 din Norme, art. 137, 155, 77 și 180 Cod fiscal, art. 11 alin. (4) din Reg. 883/2004, sumele pentru 2026 (salariu minim, CASS opțional, contribuția CNPP), cotele pe dividende și crypto.
• Interpretarea noastră, fără poziție ANAF publicată: CAS/CASS pe pavilion din afara UE și cazul agenției de crewing care doar plătește salariul. Ambele decurg din text, dar dacă ai o situație la limită, cere o soluție fiscală individuală sau un contabil.
• Neverificat din surse primare: regimurile fiscale din statele angajatorilor (Cipru, Malta, Olanda, Germania, Norvegia, Danemarca).

Cum îți împarți banii după ce i-ai încasat: cum să-ți împarți banii după voiaj.

Ai o situație pe care ghidul nu o acoperă? Intră pe Discord, unde sunt navigatori care au trecut prin controale, declarații și contracte pe toate pavilioanele.

Articol publicat pe CrewLink.me — platforma pentru navigatorii români. Teste ANR, profil profesional, joburi maritime.